Indeletnicire inceputa in preistorie ca una din primele dovevi de umanizare a naturii, modelarea argilei-si a altor materii cu propietati plastice modelabile-nu are doar origine utilitară, pastrarea alimentelor, ci si una spiritual estetică.
“Modelarea lutului a mers dincolo de satisfacerea nevoilor fizice… mana omului putea sa produca sinteza intre intentia utilitara si intentia spirituala fara a recurge la vreo unealta”.
Modelajul in lut ofera si astazi posibilitatea rarisima ca prin mijloace materiale si tehnice restranse si la indemana, copiii, tinerii sa se maniferste creative realizand figurine-jucarii, obiecte de podoaba etc ca si cu mii de ani in urma:cu acelasi simt al reliefului, al volumului util si totodata deorativ in sine prin alternanta intrandurilor si iesindurilor modelate cu mana.
Schimburile relative echilibrate intre om si natura s-au constituit mai cu seama la inceputurile civilivatiei omenirii-in cicluri complete in care nici intentia utilitara si nici cea spirituala n-au actionat independent una de alta “impulsurile”cele mai fertile fiind concomitente; o expresie remarcabila a acestei duble impulsionari, utilitar tehnologice, este tulburarea imagine de “homo significans”, ”ganditorul” Fara indoiala, descoperirea focului si inventarea rotii au favorizat, printe altele si in mod direct atat diversificarea si rafinarea modelarii argliei, cat si aparitia a cea ce intelegem azi prin ceramică:
Toate formele de argila nearsa si arsa (rosie si prin ardere inchisa si incomplete, cenusie sau chiar neagra), glazurata sau nu;
Olaria simpla si plastica mica, intr-un cuvant ceramiva fina.
Ceramica de placare a peretilor si de pavimentare folosita in constructiile edilotare, dar ca si materie prima in mozaicul mural.
Ceramica grosiera sau majolica, inceputurile ei fiind mai restranse ca forme si variante tehnice.
Eleganta si zvetetea formelor intotdeauna utile si compuse sa aiba stabilitate prin ele insele, chiar si atunci cand suprafata de sprijin este destul de mica; in forma unui ”ol”.
Expresivitatea obiectelor-jucarii si a celor de invocatie este remarcabila; Ingeniozitatea decorarii prin incizie, excizie, lustruire sau prin cateva culori de o tulburare armonie; ornamental este eccent al formei, iar culoarea o invioreaza fara a distruge.
Nu intotdeauna si peste tot s-au inteles binbe aceste lectii specifice. Incarcarea excesiva in relief sau cu foarte multe culori, imitarea unor vase sau obiecte din late matrilae sunt exemple de gust indoielnic. Sunt de remarcat apropierile dintre ceramica siu alte arte sau implicatiile ceramicii in ceea ce se poate numi sculpto-ceramica si in mozaicul mural sin placute ceramice industriale (prelucrate) .
Obiectele ambientale de interiosr sau destinate sa mobilileze o gradina publica realizate din argila imbunatatita cu nisipuri sau caolin sa arsa pana la cimentare sau vitrifiere sunt creatii notabile pentru ceea xe trebuie sa fie valofificarea autentica a traditiei din ceramica sin din sculptura printr-o sinteza tehnologica si de viziune originala, in ambele variante, sinteza inseamna:1 finisarea concavitatulor si convexitatilor plinului, masei printr-un modeleu fara urme de prelucrare, dar cu pastrarea facturii fine dar amorfe a argilei imbunatatite; 2 dezvoltarea volumelor ca intr-o crestere organica, vegetala gandita si tratata sculptural, fara nici un adios arnamental, ritmul plinurlor si golurilor fiind decorative in sine.
Cat priveste mozaicul mural sau pavimental cu implicarea ceramicii, aceasta este o istorie care se pierde in trecut antic al Egiptului si al Persiei. Tehnica a fost preluata de greci se de la acestia de catre romani. O a devarata afirmare a mozaicului a vaut loc in sec. VI d. Hr. cand la constantinopol se produce o adevarata revolutie tehnica in arta murala:folosit pana atunci cu precadere pentru pavimente si pardoseli, ia acum locul picturii un tempera pe pereti, devine “picture eternal”. Problemele pe care le au mozaicarii Bizantulului aveau sa se revorve magistral se puneau, de altfel. si pcturi murale:san u se anuleze zidul sis a se foloseasca asemenea materile care san u moara decta o data cu peretele.
