.jpg)
duminică, 2 iunie 2013
Artele Textile : Tapițeria vs Imprimeu!
Artele textile cum sunt numite generic tapiseria (din fr. ”tapis”=covor țesut sau înnodat) broderia si imprimeul au ceva esențial in comun:firul natural-vegetal sau animalier-si artificial; de aici si denumirea de arte ale firului. Daca broderia si, mai ales, imprimeul pe suport textil nu s-au ivit in mod exclusive din nevoi practice vitale, țesătura își are originea in preistorie. Pentru a îmbracă si proteja atât corpul cat si spațial de locuit împotriva modificărilor climei si, implicit, ale mediului ambient omul a învățat - descoperind unele sugestii in natura-sa împletească fibre de coaja copacilor si fire de blana răsucite. Așa a creat - mai cu seama după inventarea “războiului de țesut” si a metodei de a încrucișa, de a țese fire-diverse acoperăminte, mai ales pentru pereți si pardoseli (pentru ca aceste zone sa fie mai călduroase, mai prietenoase, sa inducă echilibru spațial și plăcere vizualo-tactila. Aceasta metoda a perpetuat țesătura in 2 fete si foarte diversa ca posibilități de expresie. Ea sta la baza multor soluții si invenții ornamentale si figurale, de cromatica si de tehnica inedită, moderne, in care sa combine fire de lână, nailon, paie, rafie, talaș, sfoara, frânghie, fuior etc. cu fragmente de lemn, metal, sticla, pietre sau chiar obiecte precum clopoței, cuie, sticluțe, rozete etc. .
Multiplicarea de imagini prin imprimare “este una dintre cele mai vechi meserii. Parerea ca ea si-ar avea originea in Evul Mediu este eronata. Chinezilor le era deja cunoscuta arta imprimeriei, chiar daca numai sub forma primitiva a signetului (sigiului, peceta) gravat adanc cand in Europa se mai defrisau padurile, iar hidromelul se bea din coarne”
Situate la hotarul dintre artele picturii si genurile decotarive cu un foarte accentuat caracter utilitar, imprimeul textil a fost inventat probabil odata cu tiparul. Afirmarea sa deplina si independenta s-a produs in Europa sigur dupa punerea la punct a multiplicarii industriale a textilelor fine, adica abia la inceputul sec, XVIII-lea. Precizam totusi ca imprimarea de ornamente pe suport de panza (de bumbac) este o preocupare extreme-orientala foarte veche. In epoza noastra ea vine din necesitatea de a completa si imbunatati ambientul interior cu draperii, perdele, husa de mobile etc. dar si invelisurile corpului, mai cu seama cele legate de moda.
Se practica modalitati precum:
Imprimeul manual (liber) direct cu pensula, la rece, cu lichide colorate speciale (in compozitia carora, pe langa pigmenti, intra si substante de fixare numite mordanti:sare de bucatarie, soda de rufe, otet) ; pentru a difuzarea uniforma si facila a colorantului in fibra se umezeste in prealabi locul cu apa sau cu spirt industrial; revenile si suprapunerile se fac fie inainte fie dup ace s-au zvantat cele asternute deja, dupa um se doreste a fi imprimarea (ca in tehnica picturii in culori de apa) :pe umed-picturala, vibrata, vaporoasa-sau p uscat, din contra, accentuat plata, decorative, in amblele variante respectundu-se regula “de la deschis la inchis”
Situate la hotarul dintre artele picturii si genurile decotarive cu un foarte accentuat caracter utilitar, imprimeul textil a fost inventat probabil odata cu tiparul. Afirmarea sa deplina si independenta s-a produs in Europa sigur dupa punerea la punct a multiplicarii industriale a textilelor fine, adica abia la inceputul sec, XVIII-lea. Precizam totusi ca imprimarea de ornamente pe suport de panza (de bumbac) este o preocupare extreme-orientala foarte veche. In epoza noastra ea vine din necesitatea de a completa si imbunatati ambientul interior cu draperii, perdele, husa de mobile etc. dar si invelisurile corpului, mai cu seama cele legate de moda.
Se practica modalitati precum:
Imprimeul manual (liber) direct cu pensula, la rece, cu lichide colorate speciale (in compozitia carora, pe langa pigmenti, intra si substante de fixare numite mordanti:sare de bucatarie, soda de rufe, otet) ; pentru a difuzarea uniforma si facila a colorantului in fibra se umezeste in prealabi locul cu apa sau cu spirt industrial; revenile si suprapunerile se fac fie inainte fie dup ace s-au zvantat cele asternute deja, dupa um se doreste a fi imprimarea (ca in tehnica picturii in culori de apa) :pe umed-picturala, vibrata, vaporoasa-sau p uscat, din contra, accentuat plata, decorative, in amblele variante respectundu-se regula “de la deschis la inchis”
Arta Sticlei
La fel ca in ceramica, prin prelucrarea utila si deopotriva, artistica a sticlei-dar dintr-o pasta care nu este precum lutul naturala, ci fabricata se satisfac aceleasi nevoi in forma precum:
Vase de sustinut, pastrat si transportat diverse lichide, preparate culinare;
Obiecte explicit decorative (boluri,vaze) combinate uneori cu metalul sau cu lemnul;
Cu exceptia obiectelor obtinute fie in serie, industrial, cu sabloane, fie liber, manual, prin jet de aer si cu cleste special, sticla este produsa prin laminare si in foi plane de cativa milimetri grosime, perfect netede sau cu un usor ornament in relief.
Sticla plana colorata (translucida) sau clara (transparenta) are 2 binecunoscute utilizari artistice:vitraliul sau picturi cu sticla si picturi de icoane pe sticle.
Daca pictura de icoane pe sticla fusese cel mai usor si mai ieftin mijloc de raspandire a iconografiei ortodoxe in mediile romanesti sarace si analfabete, vitrailul avea o alta misiune:filtrarea veritabila a luminii solare printr-un ecleraj conceput sa abata privirea de la uratenia lumii materiale, sa amplifice senzatia de mister, de inexplicabil.
Arta vitraliului s-a impus si din necesitatea de a asigura o stabilitate mai mare deschiderilor prin retele de plumb fixate in cadre metalice cu traverse, rectangulate in interiorul ferestrelor ogivale si concentrice la raza.
Vase de sustinut, pastrat si transportat diverse lichide, preparate culinare;
Obiecte explicit decorative (boluri,vaze) combinate uneori cu metalul sau cu lemnul;
Cu exceptia obiectelor obtinute fie in serie, industrial, cu sabloane, fie liber, manual, prin jet de aer si cu cleste special, sticla este produsa prin laminare si in foi plane de cativa milimetri grosime, perfect netede sau cu un usor ornament in relief.
Sticla plana colorata (translucida) sau clara (transparenta) are 2 binecunoscute utilizari artistice:vitraliul sau picturi cu sticla si picturi de icoane pe sticle.
Daca pictura de icoane pe sticla fusese cel mai usor si mai ieftin mijloc de raspandire a iconografiei ortodoxe in mediile romanesti sarace si analfabete, vitrailul avea o alta misiune:filtrarea veritabila a luminii solare printr-un ecleraj conceput sa abata privirea de la uratenia lumii materiale, sa amplifice senzatia de mister, de inexplicabil.
Arta vitraliului s-a impus si din necesitatea de a asigura o stabilitate mai mare deschiderilor prin retele de plumb fixate in cadre metalice cu traverse, rectangulate in interiorul ferestrelor ogivale si concentrice la raza.
vineri, 31 mai 2013
Arta Ceramică
Ceramica este știința și arta de a realiza obiecte din materiale anorganice, non-metalice care devin solide, dure și durabile prin încălzirea la temperaturi ridicate a unui amestec de compoziție specială și de consistența unui aluat căruia i s-a dat anterior arderii o formă de obiect util sau decorativ
Indeletnicire inceputa in preistorie ca una din primele dovevi de umanizare a naturii, modelarea argilei-si a altor materii cu propietati plastice modelabile-nu are doar origine utilitară, pastrarea alimentelor, ci si una spiritual estetică.
“Modelarea lutului a mers dincolo de satisfacerea nevoilor fizice… mana omului putea sa produca sinteza intre intentia utilitara si intentia spirituala fara a recurge la vreo unealta”.
Modelajul in lut ofera si astazi posibilitatea rarisima ca prin mijloace materiale si tehnice restranse si la indemana, copiii, tinerii sa se maniferste creative realizand figurine-jucarii, obiecte de podoaba etc ca si cu mii de ani in urma:cu acelasi simt al reliefului, al volumului util si totodata deorativ in sine prin alternanta intrandurilor si iesindurilor modelate cu mana.
Schimburile relative echilibrate intre om si natura s-au constituit mai cu seama la inceputurile civilivatiei omenirii-in cicluri complete in care nici intentia utilitara si nici cea spirituala n-au actionat independent una de alta “impulsurile”cele mai fertile fiind concomitente; o expresie remarcabila a acestei duble impulsionari, utilitar tehnologice, este tulburarea imagine de “homo significans”, ”ganditorul” Fara indoiala, descoperirea focului si inventarea rotii au favorizat, printe altele si in mod direct atat diversificarea si rafinarea modelarii argliei, cat si aparitia a cea ce intelegem azi prin ceramică:
Toate formele de argila nearsa si arsa (rosie si prin ardere inchisa si incomplete, cenusie sau chiar neagra), glazurata sau nu;
Olaria simpla si plastica mica, intr-un cuvant ceramiva fina.
Ceramica de placare a peretilor si de pavimentare folosita in constructiile edilotare, dar ca si materie prima in mozaicul mural.
Ceramica grosiera sau majolica, inceputurile ei fiind mai restranse ca forme si variante tehnice.
Eleganta si zvetetea formelor intotdeauna utile si compuse sa aiba stabilitate prin ele insele, chiar si atunci cand suprafata de sprijin este destul de mica; in forma unui ”ol”.
Expresivitatea obiectelor-jucarii si a celor de invocatie este remarcabila; Ingeniozitatea decorarii prin incizie, excizie, lustruire sau prin cateva culori de o tulburare armonie; ornamental este eccent al formei, iar culoarea o invioreaza fara a distruge.
Nu intotdeauna si peste tot s-au inteles binbe aceste lectii specifice. Incarcarea excesiva in relief sau cu foarte multe culori, imitarea unor vase sau obiecte din late matrilae sunt exemple de gust indoielnic. Sunt de remarcat apropierile dintre ceramica siu alte arte sau implicatiile ceramicii in ceea ce se poate numi sculpto-ceramica si in mozaicul mural sin placute ceramice industriale (prelucrate) .
Obiectele ambientale de interiosr sau destinate sa mobilileze o gradina publica realizate din argila imbunatatita cu nisipuri sau caolin sa arsa pana la cimentare sau vitrifiere sunt creatii notabile pentru ceea xe trebuie sa fie valofificarea autentica a traditiei din ceramica sin din sculptura printr-o sinteza tehnologica si de viziune originala, in ambele variante, sinteza inseamna:1 finisarea concavitatulor si convexitatilor plinului, masei printr-un modeleu fara urme de prelucrare, dar cu pastrarea facturii fine dar amorfe a argilei imbunatatite; 2 dezvoltarea volumelor ca intr-o crestere organica, vegetala gandita si tratata sculptural, fara nici un adios arnamental, ritmul plinurlor si golurilor fiind decorative in sine.
Cat priveste mozaicul mural sau pavimental cu implicarea ceramicii, aceasta este o istorie care se pierde in trecut antic al Egiptului si al Persiei. Tehnica a fost preluata de greci se de la acestia de catre romani. O a devarata afirmare a mozaicului a vaut loc in sec. VI d. Hr. cand la constantinopol se produce o adevarata revolutie tehnica in arta murala:folosit pana atunci cu precadere pentru pavimente si pardoseli, ia acum locul picturii un tempera pe pereti, devine “picture eternal”. Problemele pe care le au mozaicarii Bizantulului aveau sa se revorve magistral se puneau, de altfel. si pcturi murale:san u se anuleze zidul sis a se foloseasca asemenea materile care san u moara decta o data cu peretele.
Indeletnicire inceputa in preistorie ca una din primele dovevi de umanizare a naturii, modelarea argilei-si a altor materii cu propietati plastice modelabile-nu are doar origine utilitară, pastrarea alimentelor, ci si una spiritual estetică.
“Modelarea lutului a mers dincolo de satisfacerea nevoilor fizice… mana omului putea sa produca sinteza intre intentia utilitara si intentia spirituala fara a recurge la vreo unealta”.
Modelajul in lut ofera si astazi posibilitatea rarisima ca prin mijloace materiale si tehnice restranse si la indemana, copiii, tinerii sa se maniferste creative realizand figurine-jucarii, obiecte de podoaba etc ca si cu mii de ani in urma:cu acelasi simt al reliefului, al volumului util si totodata deorativ in sine prin alternanta intrandurilor si iesindurilor modelate cu mana.
Schimburile relative echilibrate intre om si natura s-au constituit mai cu seama la inceputurile civilivatiei omenirii-in cicluri complete in care nici intentia utilitara si nici cea spirituala n-au actionat independent una de alta “impulsurile”cele mai fertile fiind concomitente; o expresie remarcabila a acestei duble impulsionari, utilitar tehnologice, este tulburarea imagine de “homo significans”, ”ganditorul” Fara indoiala, descoperirea focului si inventarea rotii au favorizat, printe altele si in mod direct atat diversificarea si rafinarea modelarii argliei, cat si aparitia a cea ce intelegem azi prin ceramică:
Toate formele de argila nearsa si arsa (rosie si prin ardere inchisa si incomplete, cenusie sau chiar neagra), glazurata sau nu;
Olaria simpla si plastica mica, intr-un cuvant ceramiva fina.
Ceramica de placare a peretilor si de pavimentare folosita in constructiile edilotare, dar ca si materie prima in mozaicul mural.
Ceramica grosiera sau majolica, inceputurile ei fiind mai restranse ca forme si variante tehnice.
Eleganta si zvetetea formelor intotdeauna utile si compuse sa aiba stabilitate prin ele insele, chiar si atunci cand suprafata de sprijin este destul de mica; in forma unui ”ol”.
Expresivitatea obiectelor-jucarii si a celor de invocatie este remarcabila; Ingeniozitatea decorarii prin incizie, excizie, lustruire sau prin cateva culori de o tulburare armonie; ornamental este eccent al formei, iar culoarea o invioreaza fara a distruge.
Nu intotdeauna si peste tot s-au inteles binbe aceste lectii specifice. Incarcarea excesiva in relief sau cu foarte multe culori, imitarea unor vase sau obiecte din late matrilae sunt exemple de gust indoielnic. Sunt de remarcat apropierile dintre ceramica siu alte arte sau implicatiile ceramicii in ceea ce se poate numi sculpto-ceramica si in mozaicul mural sin placute ceramice industriale (prelucrate) .
Obiectele ambientale de interiosr sau destinate sa mobilileze o gradina publica realizate din argila imbunatatita cu nisipuri sau caolin sa arsa pana la cimentare sau vitrifiere sunt creatii notabile pentru ceea xe trebuie sa fie valofificarea autentica a traditiei din ceramica sin din sculptura printr-o sinteza tehnologica si de viziune originala, in ambele variante, sinteza inseamna:1 finisarea concavitatulor si convexitatilor plinului, masei printr-un modeleu fara urme de prelucrare, dar cu pastrarea facturii fine dar amorfe a argilei imbunatatite; 2 dezvoltarea volumelor ca intr-o crestere organica, vegetala gandita si tratata sculptural, fara nici un adios arnamental, ritmul plinurlor si golurilor fiind decorative in sine.
Cat priveste mozaicul mural sau pavimental cu implicarea ceramicii, aceasta este o istorie care se pierde in trecut antic al Egiptului si al Persiei. Tehnica a fost preluata de greci se de la acestia de catre romani. O a devarata afirmare a mozaicului a vaut loc in sec. VI d. Hr. cand la constantinopol se produce o adevarata revolutie tehnica in arta murala:folosit pana atunci cu precadere pentru pavimente si pardoseli, ia acum locul picturii un tempera pe pereti, devine “picture eternal”. Problemele pe care le au mozaicarii Bizantulului aveau sa se revorve magistral se puneau, de altfel. si pcturi murale:san u se anuleze zidul sis a se foloseasca asemenea materile care san u moara decta o data cu peretele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)