duminică, 2 iunie 2013

Egipt! O minune intr-ale artei




Arta decorativă pe lemn

Un lucru minunat ce pot face unii oameni!

Artele Textile : Tapițeria vs Imprimeu!

Artele textile cum sunt numite generic tapiseria (din fr. ”tapis”=covor țesut sau înnodat) broderia si imprimeul au ceva esențial in comun:firul natural-vegetal sau animalier-si artificial; de aici si denumirea de arte ale firului. Daca broderia si, mai ales, imprimeul pe suport textil nu s-au ivit in mod exclusive din nevoi practice vitale, țesătura își are originea in preistorie. Pentru a îmbracă si proteja atât corpul cat si spațial de locuit împotriva modificărilor climei si, implicit, ale mediului ambient omul a învățat - descoperind unele sugestii in natura-sa împletească fibre de coaja copacilor si fire de blana răsucite. Așa a creat - mai cu seama după inventarea “războiului de țesut” si a metodei de a încrucișa, de a țese fire-diverse acoperăminte, mai ales pentru pereți si pardoseli (pentru ca aceste zone sa fie mai călduroase, mai prietenoase, sa inducă echilibru spațial și plăcere vizualo-tactila. Aceasta metoda a perpetuat țesătura in 2 fete si foarte diversa ca posibilități de expresie. Ea sta la baza multor soluții si invenții ornamentale si figurale, de cromatica si de tehnica inedită, moderne, in care sa combine fire de lână, nailon, paie, rafie, talaș, sfoara, frânghie, fuior etc. cu fragmente de lemn, metal, sticla, pietre sau chiar obiecte precum clopoței, cuie, sticluțe, rozete etc. .
  


Multiplicarea de imagini prin imprimare “este una dintre cele mai vechi meserii. Parerea ca ea si-ar avea originea in Evul Mediu este eronata. Chinezilor le era deja cunoscuta arta imprimeriei, chiar daca numai sub forma primitiva a signetului (sigiului, peceta) gravat adanc cand in Europa se mai defrisau padurile, iar hidromelul se bea din coarne”
Situate la hotarul dintre artele picturii si genurile decotarive cu un foarte accentuat caracter utilitar, imprimeul textil a fost inventat probabil odata cu tiparul. Afirmarea sa deplina si independenta s-a produs in Europa sigur dupa punerea la punct a multiplicarii industriale a textilelor fine, adica abia la inceputul sec, XVIII-lea. Precizam totusi ca imprimarea de ornamente pe suport de panza (de bumbac) este o preocupare extreme-orientala foarte veche. In epoza noastra ea vine din necesitatea de a completa si imbunatati ambientul interior cu draperii, perdele, husa de mobile etc. dar si invelisurile corpului, mai cu seama cele legate de moda.
Se practica modalitati precum:
Imprimeul manual (liber) direct cu pensula, la rece, cu lichide colorate speciale (in compozitia carora, pe langa pigmenti, intra si substante de fixare numite mordanti:sare de bucatarie, soda de rufe, otet) ; pentru a difuzarea uniforma si facila a colorantului in fibra se umezeste in prealabi locul cu apa sau cu spirt industrial; revenile si suprapunerile se fac fie inainte fie dup ace s-au zvantat cele asternute deja, dupa um se doreste a fi imprimarea (ca in tehnica picturii in culori de apa) :pe umed-picturala, vibrata, vaporoasa-sau p uscat, din contra, accentuat plata, decorative, in amblele variante respectundu-se regula “de la deschis la inchis”


Arta Sticlei

La fel ca in ceramica, prin prelucrarea utila si deopotriva, artistica a sticlei-dar dintr-o pasta care nu este precum lutul naturala, ci fabricata se satisfac aceleasi nevoi in forma precum:
Vase de sustinut, pastrat si transportat diverse lichide, preparate culinare;
Obiecte explicit decorative (boluri,vaze) combinate uneori cu metalul sau cu lemnul;
Cu exceptia obiectelor obtinute fie in serie, industrial, cu sabloane, fie liber, manual, prin jet de aer si cu cleste special, sticla este produsa prin laminare si in foi plane de cativa milimetri grosime, perfect netede sau cu un usor ornament in relief.
Sticla plana colorata (translucida) sau clara (transparenta) are 2 binecunoscute utilizari artistice:vitraliul sau picturi cu sticla si picturi de icoane pe sticle.
Daca pictura de icoane pe sticla fusese cel mai usor si mai ieftin mijloc de raspandire a iconografiei ortodoxe in mediile romanesti sarace si analfabete, vitrailul avea o alta misiune:filtrarea veritabila a luminii solare printr-un ecleraj conceput sa abata privirea de la uratenia lumii materiale, sa amplifice senzatia de mister, de inexplicabil.
Arta vitraliului s-a impus si din necesitatea de a asigura o stabilitate mai mare deschiderilor prin retele de plumb fixate in cadre metalice cu traverse, rectangulate in interiorul ferestrelor ogivale si concentrice la raza.